Google Analytics schimbă definiția vizitei / sesiunii

Începând cu 11 august 2011, Google Analytics schimbă modul în care calculează numarul Sesiunilor, adică al Vizitelor.

Ce se schimbă

Până acum, o vizită era încheiată în una dintre următoarele situații: se închidea browserul, se termina ziua sau treceau mai mult de 30 de minute între încărcarea a două pagini din site de către un vizitator.

Două dintre cele trei condiții rămân neschimbate (sfârșitul zilei și cele 30 de minute de inactivitate). Schimbarea constă în faptul că, de acum, în aceeași sesiune de browsing, pot fi făcute mai multe vizite, cu condiția ca de fiecare dată să se ajungă pe site din altă sursă. Sursele de trafic includ și parametrii campaniilor. Astfel, dacă același vizitator ajunge de 2 ori într-un timp scurt pe același site, dar din campanii diferite, acum se consideră două vizite și nu una.

Este o modificare importantă deoarece se va calcula altfel unul dintre principalii indicatori, deși Google susține că în testele pe care le-a făcut majoritatea schimbărilor au fost mai mici de 1%.

De ce se schimbă

Motivul schimbării îl reprezintă un nou set de rapoarte pe care echipa Google Analytics le pregătește, Multi-Channel Funnels. În acestea se va vedea exact impactul fiecărei campanii / surse de trafic în numărul conversiilor (de exemplu, newsletter-ul a generat 816 conversii dar a a contribuit și la altele 564 care au convertit după mai multe vizite, măcar una din ele din newsletter).

Va fi un update major pentru cai care desfășoară și măsoară mai multe campanii în același timp. Voi reveni cu articole despre aceste rapoarte atunci când vor fi disponibile în toate conturile Google Analytics.

Ce trebuie făcut

În cazul în care folosești parametrii pentru campanii pentru link-uri interne, rapoartele tale nu vor fi corecte. Renunță la acestea cât mai repede!

Parametrii campaniilor nu sunt pentru a măsura acțiuni din site, ci surse de trafic. Pentru a măsura interacțiuni interne, Google Analytics pune la dizpoziție Event Tracking sau Custom Variables.

La fel de important este ca parametrii pentru campanii să fie folosiți în campaniile externe.

Etichete: , , , , ,

Focusarea în web analytics

Așa cum semnalez deseori pe acest site, instrumentele de web analytics oferă din ce în ce mai multe rapoarte. Acest lucru poate fi bun, dar poate fi și rău pentru utilizatori. Mai multe informații sunt bune, dacă le și folosim cum trebuie. În același timp, mai multe date și informații duc la pierderea focusului; ajungem să ne uităm la o mulțime de cifre și să nu știm ce să facem cu ele.

Mult mai util ar fi să alegem doar câțiva indicatori – pe cei mai importanți pentru site-ul analizat – a căror evoluție să ducă la acțiuni concrete. Dar de unde știm care sunt cei mai importanți? Ca să îi alegem, trebuie să pornim de la scopul site-ului și al organizației din spatele său. Dacă e o afacere, trebuie să îi analizăm modul de funcționare.

Iată câteva întrebări care te vor ajuta să găsești acei câțiva indicatori importanți pentru fiecare site:

  • Care este motivul pentru care există site-ul? Ce problemă rezolvă?
  • Ce este obligatoriu să știi despre evoluția site-ului?
  • Care sunt indicatorii care te vor face să modifici bugetul pt online/business?
  • La ce ai muncit în ultimul timp și cum poți evalua rezultatele?
  • Care este marja de eroare a indicatorilor aleși?

Cred că ai înțeles ideea. În articole viitoare voi veni și cu exemple de indicatori pentru diverse tipuri de site-uri, dar până atunci îți recomand să citești și articolele mai vechi despre KPIs și prezentarea lor.

Sursă foto

Etichete:

Când datele nu spun nimic

De cele mai multe ori suntem preocupați să obținem mai multe date. Mereu vrem mai multe cifre. Asta nu ar fi rău, doar că… în cele mai multe cazuri, acele date nu duc la fapte (nu sunt acționabile, cum se spune în comunitatea web analytics). Și mai rău e când datele nu ne spun absolut nimic. Să vedem concret!

Am ajuns la 3800 de fani pe Facebook. Hashtag-ul de campanie a avut 614 menționări pe Twitter. Bannerele au fost afișate de 200000 de ori. Site-ul corporate are 25000 vizitatori unici.

Exemplele pot continua. Ce spun datele de mai sus? Or fi de bine, or fi de rău? Este bine să strângem aceste date, dar prezentate în formula de mai sus nu valorează mai nimic. Dar dacă am compara aceleași cifre cu media industriei, cu luna anterioară, și am preciza și ce am obținut de pe urma lor? Aceleași date devin brusc mult mai interesante.

Datele pot fi analizate și în funcție de specificul fiecărui canal, precum și segmentate.

Cele 614 menționări s-ar putea să fie de la vreo 60 de persoane, dintre care 35 și-au exprimat frustrarea. Să îi adăugăm și pe cei care au fost așa enervați încat au ales să nu mai primească aceste mesaje, și situația nu arată deloc bine…

Vizitele pe site ar putea fi făcute de oameni care au venit pentru un concurs și pentru a aplica la un internship. Numarul clienților noi? Neglijabil.

Ca să fie valoroase, datele de web analytics trebuie puse în context. Iată cum poți începe să faci asta:

  • compară diferite perioade de timp, precum și rata modificării cifrelor
  • compară cu media site-ului
  • compară cu obiectivele generale și de campanie
  • compară cu media industriei și cu principalii competitori
  • segmentează și aplică din nou punctele de mai sus
  • învață să măsori fiecare tactică de marketing în modul specific, poate că unele nu aduc conversii dar contribuie la conturarea brandului
  • corelează datele cu diverse evenimente, poate în țară a fost zi de grătar 🙂

Despre unele dintre aceste puncte am mai avut articole, cu siguranță vom mai avea despre toate în timp. Dacă te interesează detalii, poate vrei să te abonezi la articolele de aici 😀

Etichete:

4 pași să treci de la raportare la analiză

Să faci web analytics înseamnă să analizezi datele ca să oferi soluții de business, nu să scrii rapoarte cu datele din tool-uri. Este o specializare nouă pentru mulți, în special pe piața locală plină de consultanți, experți, gurus și cum își mai spun cei care consideră că dețin toate răspunsurile, deci nu au nevoie de teste, cercetări, analize și alte activități la fel de plictisitoare.

În aceste condiții, ne-am obișnuit să ignorăm informațiile și să luăm decizii doar pe baza intuiției persoanei cu gura cea mai mare din organizaţie (a se adapta metafora la fiecare situaţie! :D). Avinash Kaushik, autorul cărților Web Analytics: An Hour a Day și Web Analytics 2.0, este foarte categoric in privinţa acestei probleme, numind-o sindromul hipopotamului (de la HIPPO – the Highest Paid Person’s Opinion).

Sigur că nu există un singur vinovat şi o situaţie identică în toate cazurile, dar la fel de sigur este că ceva nu funcţionează. Ei nu ştiu ce să ne ceară, iar noi oferim ce ni se cere şi ce este apreciat ca să îi mulţumim şi să ne câştigăm liniştea.

În loc să vedem greşelile celor din jur, hai să vedem ce putem face noi pentru a îmbunătăţi situaţia, în măsura în care ţine de noi! Iată câteva idei de la care să porneşti:

1. Planifică pe termen lung

Cineva spunea că mai bine omori o organizaţie decât să o schimbi. Este cel mai greu lucru, durează şi îţi vei face duşmani, că de orgolii nu ducem lipsă în ţara asta. Încearcă să cunoşti persoanele care iau decizii, să observi cum lucrează, ce apreciază şi ce le deranjează. Apoi învaţă să comunici cu ele, când şi cum e cel mai bine să propui lucruri noi. Pentru asta, trebuie întâi să înveţi să asculţi. Partea bună e că s-ar putea să afli şi tu la rândul tău alte informaţii despre afacere, pe care apoi să le foloseşti în analizele tale.

Aminteşte-ţi că e o bătălie pe termen lung, începe cu lucruri mici şi propune ceva nou doar după ce ai demonstrat că fosta propunere a dat roade.

2. Demonstrează că schimbarea este bună

Aşa cum am spus, începe cu lucruri mici, arată că funcţionează, după care vei avea şanse mai mari să obţii resurse pentru alte proiecte. Nu-i uşor când le demonstrezi că se înşeală. Vino cu cifre solide, dar ai grijă şi cum le prezinţi. Nu le spune cu cât a scăzut bounce rate-ul, ci veniturile pe care le-a generat această schimbare. Sigur, nu toate proiectele influenţează veniturile, dar prezintă folosind indicatorii care sunt importanţi pentru ei.

3. Formează un grup de iniţiativă

Nu îi poţi convinge pe toţi odată, ce-ar fi să îi aduci de partea ta pe rând, unul câte unul? Este mai greu într-o organizaţie cu rată mare de plecare a personalului, dar și acolo rezultatul va fi pozitiv.

4. Comunică pe orice cale

Nu eşti ascultat la tine în organizaţie? Vorbeşte la conferinţe, scrie un articol în revista industriei sau scrie un blog! Sigur, sunt doar câteva exemple de comunicare din exterior spre interior. Foloseşte şi canalele non-formale de comunicare internă, oricare ar fi ele în cazul tău. Aminteşte-ţi punctul 1!

BONUS: Studiază oamenii!

Îţi va fi de folos atât în interpretarea cifrelor de web analytics, cât şi în aplicarea punctelor de mai sus 🙂 O metodă de a face asta este să citești leadership și științe sociale/comportament uman, dar nu uita că informațiile pe care nu le aplici, măcar de test, nu valorează aproape nimic.

Sursă foto

Etichete: , ,

Ce s-a citit pe acest blog în 2010

Cele mai accesate 10 articole de pe webanalyst.ro în 2010:

  1. Stabilirea obiectivelor și indicatorilor esențiali – KPIs (Key Performance Indicators)
  2. Modificarea listei cu motoarele de căutare recunoscute de Google Analytics
  3. Activarea căutărilor interne în Google Analytics
  4. 7 instrumente cu care afli timpul de încărcare
  5. Cum afli ce conținut are succes pe site-ul tău
  6. GAnalytics: Subdomenii multiple cu cod asincron
  7. Statistici pentru subdomenii în Google Analytics
  8. Măsurarea rezultatelor campaniilor
  9. De ce analizăm site-urile
  10. Cod asincron pentru Google Analytics