Focusarea în web analytics

Așa cum semnalez deseori pe acest site, instrumentele de web analytics oferă din ce în ce mai multe rapoarte. Acest lucru poate fi bun, dar poate fi și rău pentru utilizatori. Mai multe informații sunt bune, dacă le și folosim cum trebuie. În același timp, mai multe date și informații duc la pierderea focusului; ajungem să ne uităm la o mulțime de cifre și să nu știm ce să facem cu ele.

Mult mai util ar fi să alegem doar câțiva indicatori – pe cei mai importanți pentru site-ul analizat – a căror evoluție să ducă la acțiuni concrete. Dar de unde știm care sunt cei mai importanți? Ca să îi alegem, trebuie să pornim de la scopul site-ului și al organizației din spatele său. Dacă e o afacere, trebuie să îi analizăm modul de funcționare.

Iată câteva întrebări care te vor ajuta să găsești acei câțiva indicatori importanți pentru fiecare site:

  • Care este motivul pentru care există site-ul? Ce problemă rezolvă?
  • Ce este obligatoriu să știi despre evoluția site-ului?
  • Care sunt indicatorii care te vor face să modifici bugetul pt online/business?
  • La ce ai muncit în ultimul timp și cum poți evalua rezultatele?
  • Care este marja de eroare a indicatorilor aleși?

Cred că ai înțeles ideea. În articole viitoare voi veni și cu exemple de indicatori pentru diverse tipuri de site-uri, dar până atunci îți recomand să citești și articolele mai vechi despre KPIs și prezentarea lor.

Sursă foto

Etichete:

Rapoarte social media în Google Analytics

Google Analytics rulează în beta versiunea 5. Inițial aceasta nu a adus foarte multe noutăți, dar între timp lucrurile s-au mai schimbat, în ultimul timp fiind anunțate rapoarte noi săptămânal. Am așteptat să se mai liniștească apele înainte de a scrie despre ele, mai ales că unele sunt vizibile în conturi, altele sunt deocamdată în teste pe un număr limitat de utilizatori.

Una dintre îmbunătățiri a fost anunțată ieri și aduce informații privind implicarea vizitatorilor site-ului în social media. E un pas așteptat încă de când Google a introdus butonul +1. Noile rapoarte arată activitatea butoanelor +1 din site, precum și a butoanelor de la alte rețele sociale (Twitter, Facebook, LinkedIn…).

Unul dintre rapoarte (Social Engagement) indică numărul vizitelor cu click-uri pe acele butoane, un altul (Social Actions) numărul click-urilor pe fiecare dintre butoane, iar ultimul (Social Pages) afișează paginile din care a fost activitate socială. Anunțul precizează și că acestea sunt doar primele rapoarte din secțiunea Social și că vor pregăti și altele.

Cei care se pricep la implementări avansate de Google Analytics știu că puteau obține astfel de statistici și până acum. Noutatea, pentru care am și ales să scriu acest articol la puțin timp după anunțul lor, este implementarea trackingului social. La acest capitol sunt două lucruri de spus:

  • rapoartele sunt activate imediat ce implementezi butonul Google +1 în site
  • pentru alte rețele sociale, a fost creată o nouă funcție
    _trackSocial(network, socialAction, opt_target, opt_pagePath)

Să vedem ce înseamnă acestea:

network – numele rețelei sociale

socialAction – tipul acțiunii (like, share, tweet etc.)

opt_target – pe înțelesul tututor, este un fel de categorie pentru cele de mai sus (se pot folosi pentru tipul paginii, URL-ul pe care se produce acțiunea – când e diferit de pagina în care se află etc.)

opt_pagePath – pagina în care se petrece acțiunea, poate fi setat manual (ca un nume virtual pentru pagină, deci nu-i obligatoriu să se folosească URL-ul exact când numele lui nu este sugestiv).

Observăm că seamănă foarte mult cu alte funcții din GA. Faptul că au creat una special pentru interacțiunile speciale arată că acesta începe să fie un capitol important pentru Google Analytics.

Când datele nu spun nimic

De cele mai multe ori suntem preocupați să obținem mai multe date. Mereu vrem mai multe cifre. Asta nu ar fi rău, doar că… în cele mai multe cazuri, acele date nu duc la fapte (nu sunt acționabile, cum se spune în comunitatea web analytics). Și mai rău e când datele nu ne spun absolut nimic. Să vedem concret!

Am ajuns la 3800 de fani pe Facebook. Hashtag-ul de campanie a avut 614 menționări pe Twitter. Bannerele au fost afișate de 200000 de ori. Site-ul corporate are 25000 vizitatori unici.

Exemplele pot continua. Ce spun datele de mai sus? Or fi de bine, or fi de rău? Este bine să strângem aceste date, dar prezentate în formula de mai sus nu valorează mai nimic. Dar dacă am compara aceleași cifre cu media industriei, cu luna anterioară, și am preciza și ce am obținut de pe urma lor? Aceleași date devin brusc mult mai interesante.

Datele pot fi analizate și în funcție de specificul fiecărui canal, precum și segmentate.

Cele 614 menționări s-ar putea să fie de la vreo 60 de persoane, dintre care 35 și-au exprimat frustrarea. Să îi adăugăm și pe cei care au fost așa enervați încat au ales să nu mai primească aceste mesaje, și situația nu arată deloc bine…

Vizitele pe site ar putea fi făcute de oameni care au venit pentru un concurs și pentru a aplica la un internship. Numarul clienților noi? Neglijabil.

Ca să fie valoroase, datele de web analytics trebuie puse în context. Iată cum poți începe să faci asta:

  • compară diferite perioade de timp, precum și rata modificării cifrelor
  • compară cu media site-ului
  • compară cu obiectivele generale și de campanie
  • compară cu media industriei și cu principalii competitori
  • segmentează și aplică din nou punctele de mai sus
  • învață să măsori fiecare tactică de marketing în modul specific, poate că unele nu aduc conversii dar contribuie la conturarea brandului
  • corelează datele cu diverse evenimente, poate în țară a fost zi de grătar 🙂

Despre unele dintre aceste puncte am mai avut articole, cu siguranță vom mai avea despre toate în timp. Dacă te interesează detalii, poate vrei să te abonezi la articolele de aici 😀

Etichete:

4 pași să treci de la raportare la analiză

Să faci web analytics înseamnă să analizezi datele ca să oferi soluții de business, nu să scrii rapoarte cu datele din tool-uri. Este o specializare nouă pentru mulți, în special pe piața locală plină de consultanți, experți, gurus și cum își mai spun cei care consideră că dețin toate răspunsurile, deci nu au nevoie de teste, cercetări, analize și alte activități la fel de plictisitoare.

În aceste condiții, ne-am obișnuit să ignorăm informațiile și să luăm decizii doar pe baza intuiției persoanei cu gura cea mai mare din organizaţie (a se adapta metafora la fiecare situaţie! :D). Avinash Kaushik, autorul cărților Web Analytics: An Hour a Day și Web Analytics 2.0, este foarte categoric in privinţa acestei probleme, numind-o sindromul hipopotamului (de la HIPPO – the Highest Paid Person’s Opinion).

Sigur că nu există un singur vinovat şi o situaţie identică în toate cazurile, dar la fel de sigur este că ceva nu funcţionează. Ei nu ştiu ce să ne ceară, iar noi oferim ce ni se cere şi ce este apreciat ca să îi mulţumim şi să ne câştigăm liniştea.

În loc să vedem greşelile celor din jur, hai să vedem ce putem face noi pentru a îmbunătăţi situaţia, în măsura în care ţine de noi! Iată câteva idei de la care să porneşti:

1. Planifică pe termen lung

Cineva spunea că mai bine omori o organizaţie decât să o schimbi. Este cel mai greu lucru, durează şi îţi vei face duşmani, că de orgolii nu ducem lipsă în ţara asta. Încearcă să cunoşti persoanele care iau decizii, să observi cum lucrează, ce apreciază şi ce le deranjează. Apoi învaţă să comunici cu ele, când şi cum e cel mai bine să propui lucruri noi. Pentru asta, trebuie întâi să înveţi să asculţi. Partea bună e că s-ar putea să afli şi tu la rândul tău alte informaţii despre afacere, pe care apoi să le foloseşti în analizele tale.

Aminteşte-ţi că e o bătălie pe termen lung, începe cu lucruri mici şi propune ceva nou doar după ce ai demonstrat că fosta propunere a dat roade.

2. Demonstrează că schimbarea este bună

Aşa cum am spus, începe cu lucruri mici, arată că funcţionează, după care vei avea şanse mai mari să obţii resurse pentru alte proiecte. Nu-i uşor când le demonstrezi că se înşeală. Vino cu cifre solide, dar ai grijă şi cum le prezinţi. Nu le spune cu cât a scăzut bounce rate-ul, ci veniturile pe care le-a generat această schimbare. Sigur, nu toate proiectele influenţează veniturile, dar prezintă folosind indicatorii care sunt importanţi pentru ei.

3. Formează un grup de iniţiativă

Nu îi poţi convinge pe toţi odată, ce-ar fi să îi aduci de partea ta pe rând, unul câte unul? Este mai greu într-o organizaţie cu rată mare de plecare a personalului, dar și acolo rezultatul va fi pozitiv.

4. Comunică pe orice cale

Nu eşti ascultat la tine în organizaţie? Vorbeşte la conferinţe, scrie un articol în revista industriei sau scrie un blog! Sigur, sunt doar câteva exemple de comunicare din exterior spre interior. Foloseşte şi canalele non-formale de comunicare internă, oricare ar fi ele în cazul tău. Aminteşte-ţi punctul 1!

BONUS: Studiază oamenii!

Îţi va fi de folos atât în interpretarea cifrelor de web analytics, cât şi în aplicarea punctelor de mai sus 🙂 O metodă de a face asta este să citești leadership și științe sociale/comportament uman, dar nu uita că informațiile pe care nu le aplici, măcar de test, nu valorează aproape nimic.

Sursă foto

Etichete: , ,