4.0.0<\/a>, a\u0219a c\u0103 voi face un rezumat cu cele mai importante nout\u0103\u021bi anun\u021bate \u00een acest interval de timp.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\nR 4.1.0<\/h2>\n\n\n\n
Aceast\u0103 versiune \u00eencepe dezvoltarea unei noi sintaxe, despre care ve\u021bi citi \u0219i \u00een urm\u0103toarele versiuni, pentru c\u0103 a fost lansat\u0103 gradual, astfel \u00eenc\u00e2t \u0219i pachetele s\u0103 fie preg\u0103tite pentru modificare.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 2021 s-a lansat versiunea 4.1, care a introdus operatorul \u201epip\u0103\u201d nativ \u00een limbajul de programare.<\/p>\n\n\n\n
Operatorul |><\/code> poate \u00eenlocui operatorul %>%<\/code> introdus \u00een 2014 de c\u0103tre pachetul {magrittr} \u0219i folosit \u00een prezent de multe pachete populare de R.<\/p>\n\n\n\nTrebuie men\u021bionat c\u0103 operatorul |><\/code> trebuie folosit doar \u00eempreun\u0103 cu func\u021bii scrise cu paranteze dup\u0103 acestea (spre deosebire de %>%<\/code>).<\/p>\n\n\n\nFunc\u021biile anonime vor putea fi \u0219i ele apelate mai u\u0219or, inclusiv cu ajutorul operatorului de mai sus.<\/p>\n\n\n\n
R 4.2.0<\/h2>\n\n\n\n
\u00cen prim\u0103vara lui 2022 s-a lansat versiunea 4.2 de R, care a actualizat operatorul descris mai sus cu _<\/code>. Acesta din urm\u0103 poate fi folosit ca un substituent pentru argumentele func\u021biilor (adic\u0103 ce este \u00eenainte de |><\/code> nuva mai trebui scris iar, ci doar \u00eenlocuit cu _<\/code>).<\/p>\n\n\n\n\u00cen aceea\u0219i versiune a fost optimizat\u0103 comanda pentru if()<\/code> \u0219i pentru while()<\/code>. Atunci c\u00e2nd este o eroare, vom vedea mesajul de eroare \u0219i nu un mesaj de aten\u021bionare, ca \u00een versiunile anterioare.<\/p>\n\n\n\nAsem\u0103n\u0103tor cu func\u021biile de mai sus, au fost actualizate \u0219i func\u021biile logice &&<\/code> \u0219i ||<\/code> sa transmit\u0103 o aten\u021bionare, care \u00een versiunile viitoare va fi transformat\u0103 \u00een eroare.<\/p>\n\n\n\nTot din versiunea 4.2, func\u021bia as.vector()<\/code> va fi de nivelul S3, a\u0219a cum sunt numite func\u021biile de programare orientat\u0103 spre obiect (denumirea vine de la a 3aa versiune de S, limbajul pe baza c\u0103ruia a fost cl\u0103dit R). Aceasta va returna o simpl\u0103 list\u0103 \u0219i nu un data frame<\/em>, ca \u00een trecut.<\/p>\n\n\n\nR 4.3.0<\/h2>\n\n\n\n
Ajungem la versiunea lansat\u0103 weekend-ul acesta. R 4.3 va face diferen\u021ba \u00eentre vectori \u0219i scale. Anterior, majoritatea opera\u021biilor \u00een R erau considerate vectoriale, chiar dac\u0103 ace\u0219ti \u201evectori\u201d con\u021bineau o singur\u0103 valoare. Astfel, vom folosi:<\/p>\n\n\n\n
\n&&<\/code> \u0219i ||<\/code> pentru scale (\u00een englez\u0103, scalars<\/em>)<\/li>\n\n\n\n&<\/code> \u0219i |<\/code> pentru vectori<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\nDac\u0103 \u00een versiunea 4.2 primeam o aten\u021bionare, de la R 4.3 vom primi o eroare. Este o versiune mai strict\u0103 din acest punct de vedere, dar eventualele erori vor fi mai u\u0219or de g\u0103sit.<\/p>\n\n\n\n
O alt\u0103 actualizare important\u0103 se refer\u0103 la operatorul \u201epip\u0103\u201d de care am scris \u00een versiunile anterioare () \u0219i la argumentul _<\/code>. Din versiunea 4.3, vom putea extrage u\u0219or datele finale dintr-o \u201epip\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\nR 4.3.0 a fost lansat vineri, motiv pentru care \u00eenc\u0103 nu au ap\u0103rut \u0219tiri despre acesta pe pagina oficial\u0103, \u00eens\u0103 poate fi desc\u0103rcat \u0219i instalat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
R este unul dintre cele mai populare limbaje de programare pentru analiza \u0219i manipularea datelor, iar s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta a ap\u0103rut versiunea 4.3.0. Despre R nu am mai scris de acum 3 ani, c\u00e2nd s-a lansat versiunea 4.0.0, a\u0219a c\u0103 voi face un rezumat cu cele mai importante nout\u0103\u021bi anun\u021bate \u00een acest interval de timp.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3414,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11,12],"tags":[843],"class_list":["post-3413","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati","category-technical","tag-r"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3413","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3413"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3413\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3416,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3413\/revisions\/3416"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3413"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3413"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3413"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}