{"id":1427,"date":"2014-08-21T11:46:29","date_gmt":"2014-08-21T08:46:29","guid":{"rendered":"https:\/\/webanalyst.ro\/?p=1427"},"modified":"2014-09-06T12:05:35","modified_gmt":"2014-09-06T09:05:35","slug":"usability-testing","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/2014\/usability-testing\/","title":{"rendered":"M\u0103surarea testelor de usability"},"content":{"rendered":"<p>Din\u00a0web analytics afl\u0103m <strong>ce<\/strong> se \u00eent\u00e2mp\u0103 \u00een site, din testele de UX Research afl\u0103m <strong>de ce<\/strong> se \u00eent\u00e2mpl\u0103, iar prin\u00a0A\/B Testing test\u0103m live ca s\u0103 afl\u0103m versiunea <strong>care<\/strong> aduce rezultatele optime. Dac\u0103 despre analytics \u0219i A\/B Testing am scris mai mult p\u00e2n\u0103 acum, \u00een acest articol voi trata o metod\u0103 de UX Research, \u00een spe\u021b\u0103 usability testing.<\/p>\n<p>User Research reprezint\u0103 studiul organizat al obiectivelor, nevoilor \u0219i capacit\u0103\u021bilor utilizatorilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un design sau un produs, \u00een scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii experien\u021bei. Usability testing este metoda\u00a0principal\u0103 prin care se determin\u0103 dac\u0103\u00a0utilizatorii \u0219i-au \u00eendeplinit obiectivele.\u00a0Indicatorii livra\u021bi de majoritatea testelor de acest gen sunt rate de completare, durat\u0103 task, satisfac\u021bie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu task-ul \u0219i cu testul, \u0219i erori \u00een aplica\u021bie. De asemenea, aceste teste livreaz\u0103 liste cu erori de usaibility, clasificate dup\u0103 frecven\u021b\u0103 \u0219i severitate.<!--more--><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-1433\" src=\"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/tasks.jpg\" alt=\"tasks\" width=\"640\" height=\"397\" srcset=\"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/tasks.jpg 640w, https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/tasks-150x93.jpg 150w, https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/tasks-300x186.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px\" \/><\/p>\n<h2>Tipuri de teste<\/h2>\n<p>\u00cen func\u021bie de tipul obiectivelor, exist\u0103 2 tipuri majore de teste:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>teste formative<\/strong>: g\u0103sesc \u0219i rezolv\u0103 probleme de usability; denumirea provine de la faptul c\u0103 ofer\u0103 feedback imediat<\/li>\n<li><strong>teste cumulative<\/strong>: descriu gradul de usability al unei aplica\u021bii \u00een metrici; se refer\u0103 la evaluarea problemelor descoperite<\/li>\n<\/ul>\n<p>Majoritatea testelor de usability sunt calitative (deci formative), dar problemele pot fi cuantificate dup\u0103 frecven\u021b\u0103, severitate, cine\u00a0le-a \u00eent\u00e2mpinat, timp de rezolvare de c\u0103tre utilizatori \u0219i rat\u0103 de completare cu succes.<\/p>\n<p>Testele cumulative\u00a0sunt la r\u00e2ndul lor de dou\u0103 tipuri:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>benchmark<\/strong>: rezultatele sunt evaluate \u00een func\u021bie de obiective stabilite anterior<\/li>\n<li><strong>comparative<\/strong>: rezultatele sunt comparate cu cele pentru alta aplica\u021bie sau alt\u0103 versiune<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen func\u021bie de <strong>modul \u00een care sunt colectate datele<\/strong>, testele de usability se \u00eempart \u00een:<\/p>\n<ul>\n<li>teste de laborator moderate, numite \u0219i tradi\u021bionale<\/li>\n<li>teste la distan\u021b\u0103 moderate<\/li>\n<li>sesiuni nemoderate<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Relevan\u021b\u0103 statistic\u0103<\/h2>\n<p>\u00cen cele mai multe situa\u021bii, testele nu pot fi efectuate pe to\u021bi utilizatorii aplica\u021biei. De regul\u0103, din cauza costurilor sau refuzurilor, va participa o mic\u0103 parte dintre ace\u0219tia.<\/p>\n<p>Cel mai important lucru \u00een studiul utilizatorilor este reprezentativitatea, adic\u0103 dac\u0103 cei pe care s-au f\u0103cut testele reprezint\u0103 to\u021bi utilizatorii. Regula este valabil\u0103 at\u00e2t pentru testele cantitative, c\u00e2t \u0219i pentru cele cantitative. Nu po\u021bi trage concluzii pe baza unui grup care este diferit de majoritatea celor care folosesc site-ul. Sunt cazuri \u00een care, de\u0219i 7 din 10 persoane au avut aceea\u0219i problem\u0103, rezultatul nu este relevant. Ideal ar fi s\u0103 fie testa\u021bi reprezentan\u021bi din toate segmentele de vizitatori. Indicatorii, calculele \u0219i regulile de statistic\u0103 le voi prezenta \u00eentr-un articol separat, mai ales c\u0103 majoritatea sunt utili \u0219i pentru alte <a href=\"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/2014\/ab-testing-vs-ux-research\/\" target=\"_blank\">tipuri de teste<\/a> (ex. A\/B Testing).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-1438\" src=\"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/masuri.jpg\" alt=\"masuri\" width=\"640\" height=\"360\" srcset=\"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/masuri.jpg 640w, https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/masuri-150x84.jpg 150w, https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/masuri-300x168.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px\" \/><\/p>\n<h2>Indicatori\u00a0\u00een usability testing<\/h2>\n<p>Avem dou\u0103 categorii pentru indicatorii care m\u0103soar\u0103 rezultatele test\u0103rii utilizatorilor:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>indicatori binari<\/strong>: pot avea 2 posibile rezultate, de exemplu a completat cu succes task-ul sau a e\u0219uat; de regul\u0103, se exprim\u0103 \u00een procente<\/li>\n<li><strong>indicatori par\u021biali ai succesului<\/strong> &#8211; folosi\u021bi mai rar \u00een usability<\/li>\n<\/ul>\n<p>Standardul binar este preferat pentru uniformizarea metodelor statistice. Am fost \u00eentrebat de ce am scris c\u0103 un web analyst are nevoie de <a href=\"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/2013\/abilitatile-unui-web-analyst\/\" target=\"_blank\">cuno\u0219tin\u021be de reasearch<\/a>. Se poate observa c\u0103 ne lovim destul de des de no\u021biuni de statistic\u0103 \u0219i research. Revin la principalii indicatori de usability testing. Pe l\u00e2ng\u0103 <strong>ratele binare<\/strong>, exist\u0103 alte 3 moduri \u00een care putem cuantifica rezultatele testelor:<\/p>\n<h4>Erori \u0219i probleme de usability<\/h4>\n<p>Ac\u021biunile neinten\u021bionate, gre\u0219elile \u0219i omisiunile pot fi contabilizate \u00eentr-o <strong>list\u0103 de erori<\/strong>. Este un bun diagnostic pentru aplica\u021bie \u0219i motivele pentru care sarcinile nu sunt finalizate. De regul\u0103 este cuantificat num\u0103rul erorilor, \u00eens\u0103 pot fi m\u0103surate \u0219i binar (utilizatori care au \u00eent\u00e2mpinat sau nu erori, precum \u0219i utilizatori care au \u00eent\u00e2mpinat sau nu o anumit\u0103 eroare).<\/p>\n<p>O problem\u0103 \u00eent\u00e2mpinat\u0103 \u00een timpul realiz\u0103rii unui task, ce poate fi asociat\u0103 cu interfa\u021ba, este o <strong>problem\u0103 de usability<\/strong>. Probabilitatea ca utilizatorii s\u0103 \u00eent\u00e2mpine o problem\u0103 este un KPI \u00een m\u0103surarea activit\u0103\u021bii de usability.<\/p>\n<p>Problemele de usability trebuie prioritizate \u00een func\u021bie de frecven\u021ba cu care apar \u0219i de impact. <strong>Frecven\u021ba<\/strong> este raportul dintre num\u0103rul apari\u021biilor \u0219i num\u0103rul participan\u021bilor, iar <strong>scorul de impact<\/strong> este dat de gravitatea problemei (ex: cel mai mare scor pentru o problem\u0103 care opre\u0219te finalizarea task-ului \u0219i \u00een ordine descresc\u0103toare pentru cele care cauzeaz\u0103 \u00eent\u00e2rzieri majore, frustr\u0103ri, efecte minore, p\u00e2n\u0103 la sugestii).<\/p>\n<h4>Durata task-ului<\/h4>\n<p>Dac\u0103 nu intervin probleme majore \u0219i task-ul este completat cu succes, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu pot fi f\u0103cute \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri. Durata ridicat\u0103 de finaliare a task-ului poate indica probleme \u0219i poten\u021biale optimiz\u0103ri. Poate fi definit\u0103 ca timpul petrecut pe o anumit\u0103 activitate, pe un anumit scenariu sau pe o anumit\u0103 pagin\u0103. De regul\u0103, se raporteaz\u0103 ca medie. Tot din motive de reprezentativitate statistic\u0103, este preferat\u0103 media geometric\u0103.<\/p>\n<p>Pot fi folosi\u021bi mai mul\u021bi metrici devia\u021bi din durata task-ului, precum timpul p\u00e2n\u0103 la finalizare, timpul p\u00e2n\u0103 la e\u0219ec \/ eroare sau timpul total pe un proiect.<\/p>\n<h4>Scoruri<\/h4>\n<p>Sunt unul dintre principalele moduri de a m\u0103sura rezultatele testelor de usability. <strong>Scorurile de satisfac\u021bie<\/strong> sunt ob\u021binute din chestionare care m\u0103soar\u0103 percep\u021bia legat\u0103 de realizarea unui task. Pot fi completate dup\u0103 un task, dup\u0103 un test \u00eentreg sau \u00een afara unui test de usability.<\/p>\n<p>Pentru o imagine complet\u0103\u00a0a aplica\u021biei din punct de vedere usability, este bine s\u0103 fie colecta\u021bi metrici diferi\u021bi. Dar lucrul cu un num\u0103r mare de metrici este greoi. A\u0219a au ap\u0103rut <strong>scorurile combinate<\/strong>. Dup\u0103 cum le spune numele, combin\u0103 \u00eentr-un scor rezultatele de la diferi\u021bi metrici. \u00cen acest fel, pot fi evaluate u\u0219or versiuni diferite ale unei aplica\u021bii.<\/p>\n<p><em><span style=\"color: #5b5b58;\">Surse\u00a0foto: <a href=\"https:\/\/www.flickr.com\/photos\/jakuza\/2728096478\/in\/photostream\/\" target=\"_blank\">1<\/a>; <a href=\"https:\/\/www.flickr.com\/photos\/theenmoy\/11834825614\" target=\"_blank\">2<\/a>.<\/span><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Din\u00a0web analytics afl\u0103m ce se \u00eent\u00e2mp\u0103 \u00een site, din testele de UX Research afl\u0103m de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, iar prin\u00a0A\/B Testing test\u0103m live ca s\u0103 afl\u0103m versiunea care aduce rezultatele optime. Dac\u0103 despre analytics \u0219i A\/B Testing am scris mai mult p\u00e2n\u0103 acum, \u00een acest articol voi trata o metod\u0103 de UX Research, \u00een spe\u021b\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1433,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[48,711,621,713,712,650,710],"class_list":["post-1427","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-testing-optimization","tag-metode-testare","tag-task-time","tag-testare","tag-teste-cumulative","tag-teste-formative","tag-usability","tag-usability-testing"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1427"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1452,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1427\/revisions\/1452"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/webanalyst.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}